Din cuprinsul articolului
Un gest aparent inofensiv, dar prezent în viața majorității oamenilor moderni – statul pe scaun ore în șir – s-a dovedit a avea un impact mult mai grav asupra creierului decât se credea anterior. Un studiu amplu, desfășurat pe parcursul a șapte ani de către cercetătorii de la Vanderbilt University’s Memory and Alzheimer’s Center, aduce în prim-plan o legătură clară între comportamentul sedentar și accelerarea declinului cognitiv.
Ce au descoperit cercetătorii?
Studiul a analizat 404 adulți cu o vârstă medie de 71 de ani, evaluându-le stilul de viață, activitatea fizică și starea creierului. Rezultatele sunt îngrijorătoare: indiferent de nivelul de activitate fizică zilnică, orele lungi petrecute pe scaun au fost asociate cu o micșorare semnificativă a volumului cerebral, în special în regiunile critice afectate de boala Alzheimer, cum este hipocampul – zona responsabilă pentru formarea amintirilor.
„Ceea ce faci între antrenamente contează la fel de mult ca antrenamentele în sine. Sedentarismul nu poate fi compensat complet doar prin exercițiu fizic”, avertizează autorii studiului, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia. Practic, dacă petreci opt ore pe scaun, o oră de sport pe zi nu este suficientă pentru a anula complet efectele negative asupra creierului.
Cei mai afectați par a fi purtătorii genei APOE-ε4 – un factor de risc cunoscut pentru Alzheimer – care, potrivit studiului, suferă modificări cerebrale mai rapide în condiții de sedentarism. Dar impactul negativ al statului prelungit pe scaun nu se limitează la aceștia. Toți participanții au prezentat rezultate mai slabe la testele de memorie dacă petreceau mai multe ore așezați, indiferent de câtă mișcare făceau în restul zilei.
Ce înseamnă asta pentru tine?
Indiferent că lucrezi de acasă sau la birou, statul continuu pe scaun devine o problemă de sănătate publică. Nu vorbim doar de dureri de spate sau probleme circulatorii, ci de modificări structurale la nivelul creierului, care, în timp, pot contribui la pierderi de memorie și la boli neurodegenerative.
Specialiștii recomandă nu doar integrarea exercițiilor fizice regulate în rutină, ci și pauze dese de mișcare pe parcursul zilei. Ridică-te la fiecare 30–60 de minute, mergi câțiva pași, întinde-te, schimbă-ți poziția. Mici modificări în rutina zilnică pot face diferența între un creier sănătos și unul expus riscurilor.
